Plante medicinale

Untisor

Untisorul (grausor sau salatica) face parte din familia Ranunculaceae. Este o planta de dimensiuni reduse, cu frunze in forma de inima (cordiforme) si flori galben-aurii mici. Creste in paduri, livezi umbroase si umede. Frunzele de untisor se culeg privara inainte de aparitia florilor, dupa aceea devenind toxice (atunci continand protoamenomina si anemonina). Mugurii ce apar in axila frunzelor pot fi utilizati in locul caperelor. In acest scop, se mureaza in otet de tarhon, dupa ce s-au tinut o zi in apa sarata. Din punct de vedere yoga, untisorul are tendinta spre yang, ca si salata. Din frunze se fac salate excelente sau se pot gati la fel ca spanacul. Cu frunze de untisor se pot garnisi sandvisurile sau se pot orna mancarurile.

In medicina populara, decoctul din frunze si flori (chiar si planta cu radacini) se folosea contra bolilor de piele, a hemoroizilor si a scorbutului.

Feriga (Dryiopteris Filix)

Feriga, denumita popular si barba ursului, faliuta, feliga, ferega, ferice, firica, filiuta, iarba-sarpelui, limba cerbului, bavalnic, spata dracului, este o planta perena spontana care prezinta in sol un rizom gros, lung de pana la 30 de cm, oblic semi-ascendent, acoperit cu resturi de petioluri din anii precedenti. Frunzele mature mari pana la 140 cm lungime, cu un petiol de 30 cm si cu lamina dublu penat sectata. Pe dosul frunzelor se gasesc sorii de forma unor puncte brune. Maturarea sporilor are loc in iulie-septembrie. Planta este comuna in padurile de foioase, sporadica in molidisuri.

Este raspandita peste tot prin lume, din Euroasia in Madagascar, America de Nord, Mexic, Venezuela si Peru.

Ea contine acid filixic, flavaspidic, ulei volatil format din esteri ai acidului butiric cu alcool hexilic si octilic, aspidinol si albaspidina. Ea este folosita in helminitiaze, reumatism, guta, plagi si edeme ale picioarelor.

feriga

poza via elixir.ro

Bamele (Abelmoscus esculentus)

Principalii constituenti ai bamelor

- mucilagii, saruri minerale, vitamina A, vitamina B1, vitamina B2, vitamina C;

Proprietati si indicatii ale bamelor

- emoliente (prin continutul mare de mucilagii) – folositoare in afectiuni respiratorii (laringite, traheite, bronsite) si in gastroenterite cronice;

Ardeiul (Capsicum Annum)

Principalii constituenti ai ardeiului

- continul de protide, glucide si lipide este redus. Continut mare de vitamina C (150 mg %), vitamina A (0,23 mg %), vitamina B1, vitamina B2, vitamina P, capsicina, substanta picanta cu proprietati revulsive.

Proprietati si indicatii ale ardeiului

- vitaminizant
- stimulent digestiv in atonii digestive, dispepsii atone;
- in aplicatii externe revulsiv si rubefiant (ardei iute);
- lumbago, algii reumatice, crampe musculare;
indicat in etilismul cronic – tinctura de ardei iute 10-30 picaturi in ceai amar, cand apare nevoia de consum de alcool;
decoct de ardei iute – gargara in oboseala corzilor vocale (oratori, cantareti, profesori);
- afrodisiac – ardei iute;

Observatii privind ardeiul

- se pare ca sucul de cartofi cu ardei iute are proprietati stimulanet sexuale (dupa Surovin);
- sucul de morcov cu ardei dulce (gogosari) are efect de drenator biliar (dupa Eicholz) si reechilibrant al florei microbiene intestinale.

Arahidele (Archis Hypogoea)

Principalii constituenti ai arahidelor

- bogate in acizi grasi esentiala (vitamina F), grasimi (aproximativ 50 %), protide (24-30%), saruri de potasiu (780 mg %), Fosfor (410 mg %), Fier, Claciu, Mangan, Sulf, vitamin B1, vitamina B2, vitamina A

Proprietati si indicatii ale arahidelor

- astenie dupa surmenaj intelectual;
- antiscllerogen (prin continutul mare de vitamina F);
- antihemofilic – hemofilia A

Observatii in legatura cu arahidele

- prin prajire, arahidele isi maresc cantitatea de acroleina;
- toxic hepatic
- uleiul presat la cald isi pierde, in parte, proprietatile antisclerogene;
- unii autori sustin ca scad excitabilitatea sexuala (neconfirmat);

Anghinarele (Cynara Scolimus)

Principalii constituenti ai anghinarelor

- vitamina A si B, saruri de magneziu, mangan, fosfor, fier, cupru, insulina, diastaze

Proprietati ale anghinarelor

- stimulent aperitiv;
- colagog – diskinezii biliare;
- astenie dupa suprasolicitare intelectuala;
- diuretic – favorizeaza eliminarea ureeei, colesterolului si excesului de acizi urici – in insuficienta renala cronica, guta;
- stimulent al secretiei lactate – in perioada de alaptare;

Observatii privind anghinarele

- foarte digerabil;
- apa de fierbere foarte bogata in saruri minerale poate fi utilizata de artrozici, gutosi si de bolnavi cu afectiuni urinare;
- sub orice forma este un excelent drenator hepatic (studiile lui Leclerc, Tixier, Eck) – in farmacopeea romana, preparatul Anghirol din extract de frunze de cynara;
- sucul de anghinare in cantitati de 25-50 ml in amestecuti cu alte sucuri – cure de 14-21 de zile.

Andivele (Cichorium Endiva)

Principalii constituenti ai andivelor

- aminoacizi esentiali, hidrocarbonate, saruri de potasiu, fier, mangan, magneziu, cupru ,fosfor, vitamine: C in cantitate mare, vitamina B1, vitamina B2, vitamina K, vitamina P, vitamina A;

Proprietati si indicatii ale andivelor

- tonic aperitive – in salate inainte de masa;
- laxative;
- diuretic-depurative;
- remineralizant;
- tonic hepativ si biliar – in hipotonie colecistica, anorexie, atonii digestive

Observatii in legatura cu andivele

- consumate ca atare in salate in inceputul mesei;
- in combinatii in timpul curelor de dezintoxicare;

Alunul (corylus avellana)

Principalii constituenti ai alunei

- proteine 16,3 %, grasimi 63,37 %, hidrati de carbon 13 %, saruri de Potasiu (225 mg %), Calciu (330 mg %), Fosfor, Fier, Sulf, urme de Cupru, vitamine (A,B , niacina)

Proprietati si indicatii ale alunei

- nutritiv si energetic – in adolescenta, graviditate, convalescenta, la sportivi etc

- tonificant nervos – neurastie, depresiune

- dizolvant al calculilor urinari mici;

- teniaza – ulei de alune, o lingura dimineata timp de 15 zile

Observatii legate de alune

  1. Este cel mai comestibil fruct oleaginos
  2. Prin continutul mic de hidrocarbonate este recomandat diabeticilor;
  3. Impreuna cu nucile, arahidele si leguminoasele acopera necesarul de proteine si lipide in regimul vegetarian;
  4. Ca tonifiant nervos este recomandat in toate starile poststres (Schneider il numeste “hrana nervilor”);
  5. extractul fluid de frunze de alun are proprietati vasoactive si tonifiante nervoase;
  6. infuzia de frunze – in comprese pe plagile atone

Fructe exotice si ajutorul lor vitaminos-mineral

In multe din magazine din tara apar in fiecare luna diverse sortimente de fructe considerate pana in acele momente exotice, fructe care multe beneficii pentru sanatate.

Physalis

Este unul dintre cele mai spectaculoase fructe, numite si lampioane chinezesti. Contin cantitati utile de beta-caroten si vitamina C, pentru un sistem imunitar puternic si pentru o piele mai fina si potasiu, pentru o tensiune arteriala sanatoasa.

Annona

Este nume generic dat unei familii de fructe tropicale cu circa 60 de soiuri. Sunt in forma de inima, cu coaja solzoasa. O buna sursa de potasiu si vitamina C.

Kumquat

Cele mai mici citrice, originare din China. Spre deosebire de celelalte citrice, au coaja dulce, comestibila. Contin cantitati utile de vitamina C.

Longan

Fructe asiatice inrudite cu lycheele, cunoscute ca si ochiul dragonului. Crusta tare se sparge usor. Sunt o sursa bogata de vitamina C.

Loquat

Supranumite si prune japoneze, au o pulpa suculenta si frageda asemanatoase cu a prunelor sau a cireselor. Gustul este ca al unui amestec de mere si caise. Fapt neobisnuit pentru o fructe, nu contin vitamina C. Au insa un continut bogat de beta-caroten.

Lychee

Originare din China si inrudite cu longanul. Majoritatea oamenilor le consuma conservate, dar se gasesc si fructe proaspete intre noiembrie si ianuarie. Au un parfum dulceag asemanator cu al florilor de soc. Sunt surse excelente de vitamina C.

Fructele pasiunii

Unul dintre cele mai aromate fructe tropicale cu un gust distinct care provin din Brazilia si sunt cunoscute sunt numele de Granadilla sau mai simplu spus micuta Rodie. Contin cantitati utile de vitamina C.

Persimmon

Fructele nationale ale Japoniei, cunoscute si sub numele de sharoane. Furnizeaza cantitati utile de vitamina Csi sunt o sursa buna de beta-caroten si de potasiu.

Rodii

Simbol al fertilitatii in folclorul din lumea intreaga. Fructul este buna sursa de fibre si vitamina C, daca este consumata cu tot cu seminte.

Pomelo

Cunoscuti si sub numele de pummelo (Indonezia), stramosi ai grapefruitului, sunt originari din Asia de Sud-Est. Ca majoritatea citricelor sunt o sursa excelenta de vitamina C.

Cimbrul si ajutorul lui in tratarea bolilor

Cimbrul este socotita ca o planta care aduce curaj si forta, in Scotia se bea ceai de cimbru pentru a avea curaj si a scapa de cosmaruri.

Retete naturiste pentru tratarea unor boli cu ajutorul cimbrului

Afectiuni pulmonare, bronsite, tuse convulsiva, tuse

Fierbeti pana ce apa scade la jumatate un pumn de planta intreaga (10 gr) proaspata sau uscata, intr-un litru de apa . Adaugati 250 gr de miere si luati cate o lingura din ora in ora

Anemie, oboseala fizica, oboseala intelectual

Beti intre mese 3 – 4 cesti din infuzia preparata di 30 gr de virfuri inflorite de cinbru, proaspete sau uscate, la un litru de apa in clocot.

Anghina, dureri de gat

Faceti cat puteti de des gargara, dupa ce fierbeti 20 gr de cimbru in doua cesti de apa . Adaugati miere .

Caderea parului

Se foloseste reteta de la bronsita dar neindulcita cu care faceti frectie        zilnic

Hemoragie nazala

Frunzele de cimbru uscate si pisate ca o pulbere pot fi prizate.

Insomnie

Beti seara o infuzie de cinbru indulcita cu miere 20 gr de planta la o  cana de apa

Viermi intestinali

Pentru adulti : faceti o infuzie din 50 gr de cinbru, rupt in bucati, intr-un litru de apa . Beti-o in decursul unei zile, iar daca efectul nu este imediat, continuati inca trei zile.