Banutei

Banutei sunt niste margarete pitice, cu mijlocul galben si petale albe, tivite cu un paspoal rosiatic, acestia gasindu-se pe toate pajistile de la campie pana in zona montana, avand calitati curative si actiune farmaceutica, fiind un important detoxifiant in cura de primavara, fiind un tonic amar.

Denumirea uzuala este de banutei, in latina belis perennis sau nasturasi / paraluta.

Factorul curativ al banuteilor sunt florile, fiind recomandate pentru stimularea activitatii rinichilor si eliminarea toxinelor.

Recomandari si preparare banutei

banutei

Pentru ceaiuri, o mana de flori proaspete se ia si se toaca marunt, se pune la inmuiat in jumatate de litru de apa timp de 4 ore, dupa care se filtreaza. Zeama de pune deoparte, iar florile se oparesc cu inca jumatate de litru de apa clocotita, dupa care se ia deoparte si se acopera. La sfarsit de combina cele doua extracte, obtinandu-se aproape un litru de ceai care se bea in trei reprize, pe stomacul gol. Se bea un litru de ceai pe zi, timp de 12 zile la rand, pe stomacul gol, dimineata si seara, in cazul intoxicatiilor. In cazul insuficientei renale cronice, se bea 12 zile la rand, in care se pune si apadie proaspata. Se mai poate folosi de asemenea in tratarea migrenelor si a reumatismului.

In alimentatie se pot folosi florile proaspete in salata cu ulei si ceapa verde, ca ingredient pentru supele de primvavara alaturi de urzica sau spanac, ca adaos la salatele de fruncte. De retinut ca in supe si ciorbe florile se pun doar dupa ce se stinge focul. Florile tocate si amestecate cu miere se folosesc intern pentru tratarea infectiilor in zona gatului si a arborelui bronsic.

Banuteii se pot face pulbere si in combinatii cu alte plante medicinale, florile se usuca si se pulberizeaza, putand fi folosite la ceaiuri. Pulberea in combinatie se foloseste impotriva cancerului la san, doua lingurite de 4 ori pe zi, in cure de 12-18 luni.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *